Tiroglobulina (TG), o glicoproteina cu o greutate moleculara de aproximativ 660,000 daltoni, este principala proteina de iod a tiroidei si cel mai important compus al coloidului folicular. Tiroglobulina este forma sub care hormonii activi T3 si T4 impreuna cu inaintasii lor imediati MIT si DIT se afla in interiorul glandei tiroide. Aplicatiile clinice ale dozelor de TG par sa provina de la specificitatea tiroidei si a celulelor asociate.
Doza de TG poate fi folosita ca suport pentru tehnicile de studiere ale patogenezei, stabilirea unui diagnostic si analizarea evolutiei bolilor tiroidei. Nivelul TG inainte si dupa inlocuirea tratamentului cu L-Tiroxina, nu poate fi stabilitt in cazuri de hipotiroidism datorita ageneziei tiroidei. In cazuri de hipotiroidism secundar cu gusa glandulara, nivelurile de TG sunt normale sau ridicate. Nivelul de TG circulant tinde sa creasca in cazul catorva tulburari tiroidiene ca gusa toxica sau netoxica, tiroidita subacuta, boala lui Basedow si carcinoame.
In cazul bolii lui Basedow, nivelul de TG este un index potential interesant al normalizarii hipertiroidismului la pacientii tratati cu medicamente antitiroidiene. In domeniul oncologic, si mai specific, in cazul carcinoamelor tiroidiene diferentiate, exista aplicatii foarte promitatoare legate de abilitatea tesuturilor tumorilor tiroidiene de a concentra iodul si de a sintetiza TG, ca o tiroida normala. Practic, doza de TG poate fi folosita dupa cum urmeaza:
a. Diagnosticarea preoperatorie a tumorilor tiroidiene
Aceasta aplicatie nu permite diagnosticarea diferentiata a tumorii, deoarece valorile de TG regasite in cazul nodulilor maligni si beningni sunt super impozabile.
b. Monitorizare postoperatorie
La pacientii supusi operatiilor sau radioterapiei, niveluri durabile ale TG sugereaza prezenta unui carcinom rezidual sau/si a unui carcinom metastatic.
c. Monitorizarea pacientilor total tiroidectomizati
Utilizarea de TG circulant ca un indicator al tumorilor recurente (marker metastazic) are o valoare clinica stabilita: cresterea globulinimiei indica nevoia de analize suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. Avantaje interesante pot proveni din: a) o folosire redusa a tehnicilor de diagnosticare scintigrafice, deoarece acestea implica suspendarea tratamentului inlocuitor si expunerea frecventa la radiatii b) finalizarea informatiilor obtinute prin scintigrafie.
Sensibilitate: 0,15 ng/mL
Interval analitic: 1 - 300 ng/mL
Timp de incubare: 90+30+15 min